joi, 13 februarie 2014

Acordul de mediere si actele translative de proprietate pentru bunuri imobile




Autor: Mugur Mitroi
Acordul de mediere reprezinta inscrisul care se intocmeste la finalul procedurii de mediere in situatia stingerii unui conflict.
Inscrisul este rezultatul exclusiv al intelegerii partilor si reprezinta materializarea solutiei identificate la nivelul acordului de vointa dintre parti.
Acordul de mediere, ca rezultat al concretizarii solutiei partilor, produce efecte doar intre parti pana la transpunerea lui intr-un inscris autentic sau o hotarare judecatoreasca.
Sa luam spre analiza situatia in care doua sau mai multe parti ajung la mediator in incercarea lor de solutionare a unui conflict izvorat din confuzia interpretarii unui act de proprietate asupra unui imobil compus din teren si cladiri.
Partea A sustine ca limita proprietatii sale este incalcata de partea B pe granita dintre cele doua proprietati, partea B avand gardul despartitor pe proprietatea lui A, pe toata lungimea proprietatii, gardul fiind intrat pe proprietatea lui A cu 2 metri pe o lungime de 10 metri.
Altfel spus, B a luat din suprafata lui A 20 de metri patrati (sustinerile lui A) si, la mediere, doresc o clarificare a situatiei de fapt.
In timpul medierii, partile decid efectuarea unei expertize topo-cadastrale care sa identifice suprafetele pe starea de fapt, avand in vedere faptul ca cele doua parti aveau cele doua proprietati intabulate.
In urma realizarii expertizei, se constata ca limita proprietatii lui A corespunde cu limita din acte, iar confuzia s-a nascut din faptul ca, initial, cele doua proprietati au fost una singura, iar mostenitorii au realizat dezmembrarea dupa o intelegere initiala, in care limita de hotar era identificata de amplasarea unei fantani, limita de care nu s-a tinut cont la momentul dezmembrarii, expertul topo-cadastral numit initial in vederea intabularii proprietatilor tinand cont de impartirea in suprafete egale si fara sa aiba in vedere criteriul invocat de mostenitori (si anume fantana).
Astfel, proprietarul A avea reprezentarea ca limita de proprietate se afla pe fantana descrisa anterior, dat fiind faptul ca acesta cumparase de la mostenitori, fiind informat de aceasta limita, in timp ce proprietarul B, in momentul in care a construit gardul despartitor, a tinut cont de continutul din documente.
In timpul medierii, au clarificat aspectele descrise anterior si au decis sa realizeze o noua impartire a terenului tinand cont de fantana ca si criteriu de granituire.
In aceasta situatie, partea B trebuia sa-i vanda partii A suprafata de 20 m.p., adica o fasie de teren cu latimea de 2 metri si lungimea de 10 metri.
Aceasta fasie de teren facea parte din proprietatea lui B si partile au decis ca, in timpul medierii, sa solicite aceluiasi expert sa faca si actele necesare in vederea dezmembrarii terenului in suprafata de 20 m.p.
Expertul a realizat schita, iar partile au trecut la redactarea acordului de mediere, in care au descris cele mentionate anterior, si anume ca partea A cumpara de la partea B suprafata de teren identificata in schita efectuata de expert, platind pretul, iar partea B se obliga sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de teren, obligandu-se sa mute gardul pe cheltuiala comuna.
Aspecte identificate:
1.            Acordul de mediere cuprinde o intelegere prin care se transfera dreptul de proprietate de la B la A.
2.            Acordul de mediere cuprinde o intelegere de impartire a unei suprafete de teren.
3.            Acordul de mediere cuprinde o intelegere cu privire la amplasarea gardului despartitor dintre cele doua proprietati pe cheltuiala celor doi in cote egale.
Daca acest acord ramane doar un inscris semnat intre cele doua parti, acesta poate produce efecte doar intre/fata de acestea, in sensul ca intelegerea se materializeaza prin deplasarea gardului pe noile hotare. Legislatia conditioneaza transferul dreptului de proprietate de intocmirea unui act solemn.
Pe mai departe, B ramane proprietar al suprafetei de teren de 20 m.p. fara sa se faca operatiunea de dezmembrare la cartea funciara si fara sa se faca scazamintele la impozit proportional cu terenul ramas.
Pe mai departe, A ramane in acte cu suprafata de teren detinuta anterior, fara sa se adauge la proprietate suprafata de teren cumparata si fara sa se majoreze impozitul corespunzator.
Pentru ca partile sa poata clarifica si situatia descrisa anterior, in sensul transferului dreptului de proprietate si efectuarii mentiunilor si la cartea funciara si pentru ca intelegerea lor sa produca efecte fata de terti, acordul de mediere trebuie sa imbrace o forma expres prevazuta de lege – forma solemna, necesara pentru a produce efectele juridice descrise.
Astfel, partile au hotarat ca acordul de mediere sa fie incuviintat la instanta de judecata si, in acest sens, au depus atat acordul de mediere, cat si expertiza efectuata in mediere, impreuna cu actele de proprietate si certificatele fiscale, pentru ca instanta sa investeasca acest acord si sa ii confere puterea unui contract de vanzare-cumparare.
Avantaje:
Partile au scutit 50% din costurile necesare pentru obtinerea unui titlu pe calea instantei de judecata, beneficiind de avantajele fiscale oferite de lege si de faptul ca onorariul mediatorului este mai redus fata de onorariile percepute la notariate.
Avantajele fiscale se aplica doar sub aspectul solicitarii de incuviintare (investire) la instanta de judecata, instanta de judecata competenta fiind cea de la sediul mediatorului sau acolo unde partile convin prin acordul de mediere.
„O.U.G. nr. 80/2013
Art. 11
(1) Alte categorii de cereri se taxeaza dupa cum urmeaza:
a) cereri prin care partile solicita instantei pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor, inclusiv cand este rezultata din acordul de mediere — 20 lei; in cazurile in care intelegerea sau acordul de mediere priveste transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la aceasta suma se adauga 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru actiunea in revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat ……….”
Calcul estimat:
Pentru un teren evaluat la 50 000 lei, partile datoreaza catre stat suma de 1355 lei + 750 lei = 2105 lei, taxa necesara pentru investirea instantei cu solutionarea cererii fara acord de mediere.
In cazul existentei acordului de mediere, partile platesc 50% din taxa de mai sus, adica 1052,5 la care se adauga 20 lei si onorariul mediatorului.
„O.U.G. nr. 80/2013
Art. 3
(1) Actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, se taxeaza astfel:
a) pana la valoarea de 500 lei — 8%, dar nu mai putin de 20 lei;
b) intre 501 lei si 5.000 lei — 40 lei + 7% pentru ce depaseste 500 lei;
c) intre 5.001 lei si 25.000 lei — 355 lei + 5% pentru ce depaseste 5.000 lei;
d) intre 25.001 lei si 50.000 lei — 1.355 lei + 3% pentru ce depaseste 25.000 lei;
e) intre 50.001 lei si 250.000 lei — 2.105 lei +2% pentru ce depaseste 50.000 lei;
f) peste 250.000 lei — 6.105 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei. „
Concluzie:
Acordul de mediere poate produce efecte juridice sub aspectul transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile (suprafete de teren, constructii) daca, dupa intocmire, va imbraca forma unui act solemn – forma acordata prin solicitarea de incuviintare a acordului la instanta de judecata sau solicitarea autentificarii acestuia la notar.

Mugur Mitroi
Fondator FMMM Romania
Presedinte S.T.A.R.S.
Presedinte U.C.M.R.