Autor: Mugur Mitroi
Ca în orice alt domeniu unde persoana este prioritară mesajului, şi în mediere funcţionează mimetismul.
Părţile vor împrumuta din atitudinea mediatorului şi, pe măsură ce acesta îşi va dezvolta declaraţia introductivă, atenţia va fi capacitată de conţinutul mesajului exprimat prin mijloacele de comunicare enunţate anterior.
Încrederea mediatorului este sporită de gradul de empatie pe care-l arată părţilor, favorizând deschiderea acestora spre o comunicare efectivă.
Atitudinea de „vă înţeleg…dar nu înseamnă că vă şi aprob” reprezintă un mijloc de acumulare de argumente potrivit percepţiei personale ale părţilor, argumente care ulterior reiterate vor mări gradul de încredere al acestora în persoana mediatorului.
Atenţia mediatorului poate fi subliniată şi de dorinţa acestuia de a relua informaţiile primite, redând fidel datele comunicate de părţi, dar filtrate prin abilitatea dobândită, reformulând în ceea ce priveşte modalitatea de transmitere a mesajului.
Construirea încrederii reprezintă un mijloc de gestionare a medierii, dobândirea acesteia fiind esenţială în demararea procedurii în sine.
Tehnica reformulării
Medierea se bazează în mare parte pe comunicare şi, pe cale de consecinţă, mediatorul trebuie să folosească reformularea în vederea pozitivării mesajului transmis.
De foarte multe ori mediatorul are tendinţa de a se transforma în canalul de comunicare dintre cei doi subiecţi ai procedurii, uitând faptul că acesta există, dar a suferit distorsiuni datorate deficienţei în traducerea mesajului şi în interpretarea lui.
Părţile mizează pe reacţia mediatorului, considerându-l barometrul atitudinilor acestora.
Poziţiile sunt întărite de reacţia mediatorului, reformularea mesajului şi transmiterea acestuia fiind eficient în facilitarea progresului în direcţia optimizării relaţiei de interdependenţă.
Neutralizarea mesajului şi pozitivarea acestuia asigură mediatorului poziţia neutră şi imparţială, aspect care îmbunătăţeşte comunicarea în procedura medierii.
Dacă mediatorul ar încărca conţinutul mesajului cu elemente emoţionale sau argumente poziţionale, părţile îşi vor configura poziţiile de intrare folosind şi atitudinea mediatorului pentru a justifica cererile, comunicarea fiind preluată de mediator, iar direcţiile de deplasare spre înţelegere se construiesc prin efortul mediatorului, fiind neglijate nevoile.
Scopul reformulării constă în depersonalizarea mesajului, fără a fi golit de conţinut, pentru a putea fi prelucrat de partea care îl primeşte în vederea formulării răspunsului.
Încărcătura emoţională constituie balastul care îngreunează interpretarea mesajului, asigurând un răspuns la fel de denaturat ca şi conţinut.
În mediere se face deplasarea din zona determinantă a formei în zona de interes a conţinutului, valorificând substanţa mesajului şi nu reacţia părţilor la poziţiile afişate.
Cum reformulăm?
Identificăm iniţial zonele de convergenţă ale atitudinilor celor două părţi, starea de fapt necontestată de acestea, folosim un cod de interpretare îmbrăţişat de ambele, acordăm valoarea solicitată, ulterior identificăm zonele de dispută care urmează a fi clarificate, acestea din urmă fiind neutralizate prin limbaj, încercăm să construim o zonă de aşteptare comună în ceea ce priveşte rezolvarea impasului.
Cum depersonalizăm?
Mesajul transmis este plin de percepţii personale pe care mediatorul încearcă să le înlăture prin raportarea la aspectele evidente pentru care părţile au consimţit să le accepte, sau clarificând stări de fapt care sunt confuze prin lipsa unui cod de interpretare.
Mediatorul încearcă să identifice elementele care în reprezentarea părţilor constituie puncte de convergenţă care nu trebuie clarificate solicitând consimţământul acestora pentru explicarea acţiunilor viitoare prin trimiterea la acestea.
Mediatorul construieşte un mesaj care în final va fi comun, reacţia părţilor fiind pozitivă în ceea ce priveşte interpretarea acestuia.
Scopul
Neutralizarea mesajului ajută părţile, facilitând comunicarea, acestea acceptând poziţiile reciproce pe care le-au adoptat, rolul mediatorului rezumându-se la compatibilizarea nevoilor prin asistarea negocierii din acel moment.
“Ghidul mediatorului profesionist. Mediere si conflict”
sursa: mugurmitroi.portalmediere.ro
