sâmbătă, 15 februarie 2014

Constituirea corpului profesional al mediatorilor - o necesitate majora

Autor: Constantin Asofronie
Un proiect pentru care luptăm de 3 ani:
CONSTITUIREA CORPULUI PROFESIONAL AL MEDIATORILOR
   Necesitatea obiectivă  a constituirii:
 1. La această dată nu este constituit un corp profesional unitar al mediatorilor,
- nici de drept (nu este reglementat prin legea organică în domeniu, legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator sau alt act),
 - nici de fapt (majoritatea mediatorilor sunt la această dată înscrişi formal în asociaţii profesionale, o parte nu sunt înscrişi, iar o mare parte sunt înscrişi numai pentru că li se condiţionează astfel autorizarea de către Consiliul de mediere (CM), iar mulţi mediatori sunt membri în mai multe asociaţii);
 2. Faptul că mulţi mediatori, după obţinerea autorizării în baza adeverinţelor de la asociaţii nu activează deloc sau foarte rar şi fără participare reală la viaţa asociaţiilor, nu poate fi sancţionabil nici de CM, nici de asociaţii;
 3. Numărul foarte mare de asociaţii (110 în prezent, în creştere), din care unele formate din câţiva mediatori, eventual numai pentru formarea initial a altor mediatori,  denotă o fărâmiţare neproductivă intenţionată a mediatorilor, ceea ce nu poate fi confundată cu un corp profesional unitar;
 4. Nu mai există profesie liberală sau etatistă în care practicienii să nu aibă constituit un corp profesional şi să nu aibă un statut al acestuia. Cel mai recent sunt constituite sau în curs de constituire corpuri profesionale ale arbitrilor, consultanţilor fiscali, executorilor, practicienilor în insolvenţă, lichidatorilor, etc.
       La această dată nu există un organ de conducere la nivel teritorial care:
 - să coordoneze unitar mediatorii dintr-un judeţ, să relaţioneze şi să–i reprezinte în faţa instituţiilor şi autorităţilor de interes pentru mediere: instanţe, parchete, poliţie, protecţia consumatorului, camere de comerţ şi industrie, autoritatea tutelară, în domeniul muncii şi protecţiei sociale, ş.a.;
 - să asigure o practică unitară în mediere la nivelul acestora;
 - să ţină o statistică a activităţii mediatorilor;
 - să organizeze şi să ţină evidenţa pregătirii continue a mediatorilor;
 - să susţină campanii de promovare a medierii în mass-media şi publice;
 - să dezvolte colaborarea cu alte corpuri profesionale şi medii de interes;
 - să urmărească respectarea eticii şi deontologiei profesionale;
 - să sprijine activitatea de întocmire a dosarelor de autorizare şi a activităţii  mediatorilor debutanţi.
SITUAŢIE JURIDICĂ:
    Din corpul profesional al mediatorilor trebuie să facă parte de drept şi obligatoriu toţi mediatorii autorizaţi potrivit legii medierii 192/2006.
   Această prevedere nu este ilegală sau neconstituţională: „statul are dreptul să organizeze profesiile de interes public după reguli comune, în legi organice şi exercitarea profesiilor respectivă nu este permisă decât membrilor corpului profesional respectiv. Exercitarea profesiei de către alte persoane neatorizate sau în alt cadru constituie infracţiune”.
   A se vedea în acest sens vă prezint un material edificator, respectiv Decizia nr. 233/2004 a Curţii Constituţionale a României, precum şi prevederi ale unor convenţii internaţionale şi Declaraţia universală a drepturilor omului. Această Decizie şi actele normative respective arată că în alte profesii liberale este constituţională condiţionarea practicării profesiei de apartenenţa la o organizaţie (Corp, Ordin) profesională unică şi asocierea obligatorie la acestea a persoanelor care doresc să practice respectivele profesii, de interes public, deci nu se încalcă nici Constituţia şi nici Convenţia O.I.M.
Decizia nr. 233/2004 a C.C.R. şi deciziile Curţii Europene invocate demonstrează că libertatea de asociere în unele asociaţii sau corpuri / ordine profesionale poate fi condiţionată de pregatirea şi atestarea persoanei respective într-un domeniu de activitate şi de asemenea, practicarea unei anumite profesii este condiţionata legal de apartenenţa la asociaţia / corpul/ ordinul profesional de interes public respectiv. Decizia se refera la 2 profesii liberale (avocaţii şi notarii), dar devine referinţă pentru toate celelalte ordine/corpuri profesionale de interes public din România: medici, poliţişti, consilieri juridici, executori judecatoreşti, lichidatori, experţi, practicieni în insolvenţă, arhitecţi, contabili autorizaţi, experţi contabili, farmacişti, asistenti medicali, moaşe, medici şi asistenţi veterinari, etc.
Cu excepţia mediatorilor, unde s-a instituit deocamdată ca organism tehnic-administrativ Consiliul de mediere, la toate celelalte profesii s-au constituit uniuni, persoane juridice de interes public, care cuprind organizaţii teritoriale ale practicanţilor profesiilor respective şi organe de conducere,  înscrierea în corpul/ ordinul profesional pentru a putea exercita profesia este obligatorie, iar acesta acreditează, pregăteşte, atestează, sancţionează practicanţii respectivelor profesii.
    Din Corpul profesional al mediatorilor trebuie să facă parte de drept şi obligatoriu toţi mediatorii autorizaţi potrivit legii medierii.
     În Deciziile C.C.R. menţionate, deşi avocatura şi notariatul sunt profesii liberale prin excelenţă, independente, exercitarea lor trebuie să se desfăşoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, modurile şi condiţiile de realizare a acestor asocieri, inclusiv a celor profesionale, trebuie prevăzute în lege, pentru că avocaţii şi notarii realizează un serviciu public, care este organizat pe baza unei legi speciale.
    Analize şi concluzii similare privind faptul că nu este încălcat dreptul la asociere nici prin obligarea înscrierii în barouri judeţene pentru exercitarea profesiei de avocat rezultă şi din:
 - Deciziile nr. 321/2004 – MOf.R 1144/3.12.2004, nr. 260/2005 MOfR 548/28.06.2005, 688/2005 – MOfR 114/7.02.2006, 200/2006 – MOfR 299/3.04.2006
 - hotărârea CEDO în cauza nr. 24057/03 Bota contra României şi Buzescu contra României din 24.05.2005.
  Singura referinţă la organizarea mediatorilor este în art. 24 din legea nr. 192/2006:
 „ART. 24 Mediatorii se constituie în asociaţii profesionale locale şi naţionale, având drept scop reprezentarea intereselor profesionale şi protejarea statutului lor, şi pot adera la asociaţii profesionale internaţionale în condiţiile legii.”
     Această prevedere este ilegală şi neconstituţională:
Constituţia României:  CAPITOLUL II  Drepturile şi libertăţile fundamentale
„ARTICOLUL 40 Dreptul de asociere
 (1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.”
 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului – O.N.U. 1948:
„ Articolul 20 Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire şi de asociere paşnică.
                       Nimeni nu poate fi silit să faca parte dintr-o asociaţie.”
 Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 16 decembrie 1966 – ONU
 „Art. 22. – 1. Orice persoana are dreptul de a se asocia in mod liber cu altele, inclusiv dreptul de a constitui sindicate si de a adera la ele, pentru ocrotirea intereselor sale.”
  În concluzie: impunerea prin ROF al Consiliului de mediere a condiţiei de înscriere într-o asociaţie profesională pentru a fi autorizat ca mediator şi apoi confirmarea periodică a apartenenţei la o asociaţie nu este legală şi încalcă prevederile constituţionale şi drepturile fundamentale ale omului !
  Din anul 2010 mediatorul Constantin Asofronie preşedintele Asociaţiei Mediatorilor Galaţi a lansat pe internet şi la diverse conferinţe, seminarii, şedinţe ale comisiei consultative a asociaţiilor profesionale, un proiect de modificare a art. 24 din legea medierii şi un proiect de Statut al corpului profesional al mediatorilor. Prin discuţii cu unii membri ai Consiliului şi deputaţi din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, s-a reuşit introducerea în art. V din legea nr. 215/2012 de modificare a legii medierii, obligaţia consiliului de a adopta un Statut al profesiei după republicarea legii. După multe discuţii sterile în şedinţele comisiei consultative, s-a constituit un grup de lucru şi pe baza a acestui proiect şi a altor propuneri de la Camera Mediatorilor Iaşi şi unele centre de mediere, în urma şedinţelor comisiei din septembrie şi noiembrie 2012 de la Piatra Neamţ şi Braşov, a fost adoptat un proiect de Statut al profesiei cu 8 capitole, singurul neadoptat fiind al 9-lea, Organizarea profesiei. Nu se doreşte adoptarea acestui statut de către cel puţin 4 mari asociaţii şi sateliţii lor, care vor să menţină starea actuală divizată şi inactivă a corpului profesional al mediatorilor, sub conducerea consiliului.
Sub presiunea a peste 30 de asociaţii care susţin proiectul, Consiliul de mediere, prin Hotărârea nr. 731/31.08.2012, a stabilit un grup de lucru format din 6 membri, a aprobat o Procedură de elaborare şi adoptare a statutului prin Hotărârea nr. 781/31.08.2012 şi a desemnat un coordonator prin Hotărârea nr. 845/28.09.2012. Ulterior nu s-a mai făcut nimic aproape un an de zile, continuând opoziţia la adoptarea statutului prin faptul că membrii consiliului u aplică legea şi propriile hotărâri şi calendarul stabilit împreună cu asociaţiile şi abia pe 20.09.2013 am reuşit să reconvocăm comisia consultativă. Nici la acea şedinţă şi nici la cea din 17.11.2013 nu s-a reuşit decât enunţarea câtorva ipoteze de organizare, pe fondul dezordinii şi tensiunilor create de unii reprezentanţi ai asociaţiilor opozante, urmând ca până la 31.01.2014 să se primească propuneri pentru capitolul al IX-lea al proiectului de Statut şi apoi săs se facă o centralizare atât de grupul de lucru al consiliului, cât şi de comisia consultativă, a cărei reunire o voi propune la sfârşitul lunii februarie, în calitate de coordonator. Simultan, am avut întâlniri cu preşedintele Copmisiei juridice a Camerei Deputaţilor dl. Deputat Bogdan Ciucă şi alţi deputaţi, făcând demersuri pentru acceptarea de către aceştia a propunerii noastre de modificare a art. 24 din legea medierii, în prima sesiune parlamentară a anului 2014.
Referinţa actuală la organizarea mediatorilor în art. 24 / legea nr. 192/2006:
 „ART. 24 Mediatorii se constituie în asociaţii profesionale locale şi naţionale, având drept scop reprezentarea intereselor profesionale şi protejarea statutului lor, şi pot adera la asociaţii profesionale internaţionale în condiţiile legii.”
Propunerea AMG de modificare a art. 24 din legea medierii transmisă Camerei Deputaţilor:
„Art. 24. (1) Mediatorii se constituie intr-un corp profesional unitar, organizat la nivel naţional şi judeţean, din care fac parte toţi mediatorii autorizaţi potrivit prezentei legi, în scopul apărării drepturilor şi intereselor mediatorilor, pregătirii profesionale continue şi relaţionării cu alte entităţi cu atribuţii în domeniu.
 (2) Corpul profesional al mediatorilor este organizat  potrivit unui statut adoptat de un congres naţional în termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi. Pe baza prevederilor statutului, în termen de 3 luni de la adoptarea acestuia vor fi organizate alegeri pentru organele de conducere la nivel judeţean şi naţional ale corpului profesional.
(3) La nivel local şi naţional, mediatorii se pot înscrie în asociaţii profesionale având drept scop promovarea medierii, schimburi de experienţă, pregătire profesională şi pot adera la asociaţii profesionale internaţionale de profil, în condiţiile legii.”
Propunerea de organizare a corpului profesional al mediatorilor iniţiată de Asociaţia Mediatorilor Galaţi la proiectul se Statut al profesiei pe care Consiliul de mediere trebuie să-l adopte potrivit Legii nr. 115 / 2012 art. V, nu contravine legii medierii sau altei prevederi legale, pe principiul de drept potrivit căruia „ceea ce nu este interzis, este permis”.
   Deosebirea esenţială faţă de alte propuneri care prevăd păstrarea organizării actuale cu Consiliul de Mediere şi asociaţiile profesionale fără număr, organizare care s-a dovedit neinspirată, ineficientă, deficitară, bazate pe o apartenenţă îndoielnică la asociaţii constă în:
 - organizare unitară la nivel teritorial, pe judeţe, în cadrul unor Camere, Colegii, din care fac parte de drept  toţi mediatorii,  deci nu are caracter asociativ, bazat pe dreptul la asociere … obligatorie! organizarea este „în reţea” nu „piramidală”;
      - organizaţiile judeţene ale corpului profesional sunt persoane juridice de interes publicautonome şi independente d.p.v. organizatoric, cu organe de conducere şi control Biroul şi Comisia de cenzori;
 - la nivel naţional se prevăd organe deliberative: Congresul şi Conferinţa Naţională la care participarea este proporţională cu nr. de mediatori din judeţele reprezentate;
 - se constituie Uniunea Naţională a Camerelor/ Colegiilor Mediatorilor din România, persoană juridică de interes public, condusă de un Consiliu Naţional, între Congrese, care alege un Consiliu de mediere (care poate fi ales direct sau prin reprezentare) caorgan executiv permanent, ajutat de un Secretariat tehnico –administrativ;
 - Comisia de cenzori, la nivelul Consiliului naţional şi la Camere (Colegii).
Repetăm:
Termen pentru propuneri: 31.01.2014, sunt aşteptate la consiliu şi comisia consultativă;
Şedinţa comisiei consultative – sfârşitul lunii februarie 2014 – inceputul lui martie.
Iată ultimele modificări în exercitarea profesiei de mediatori hotărâte de Consiliul de mediere, care au stârnit protestele în masă ale mediatorilor:
 Noile condiţii sunt introduse în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere prin Hotărârea nr. 4911/2013 – act normativ publicat în Monitorul Oficial nr. 13/2014.
Astfel, mediatorii autorizaţi îşi vor putea exercita profesia dacă vor îndeplini cumulativ, în fiecare an, următoarele condiţii:
• să nu aibă înscrise în cazierul judiciar menţiuni referitoare la infracţiuni care să-i facă incompatibili cu profesia de mediator. Dovada se va face cu ajutorul cazierului judiciar (în termen de valabilitate la data depunerii la Consiliul de mediere) sau cu o declaraţie pe propria răspundere că în cazier nu sunt înscrise menţiuni;  Formularul trimis de CM ca anexa la hot. 235/2014 este o prostie, poti sa fii intr-un proces penal si ca reclamant, parte vatamata sau sa fii nevinovat! Doar sentintele dfinitive si irevocabile pot fi luate în seamă!
• să fie înscrişi în Tabloul mediatorilor, să fie activi (ca formă de exercitare a profesiei) şi să-şi fi plătit taxa profesională; FĂRĂ DAREA DE SEAMĂ ANUALĂ A SUPRA CHELTUIRII BUGETULUI CONSTITUIT NUMAI DIN BANII MEDIATORILOR, NU O SĂ MAI VADĂ BANII DIN TAXE!
• să fie membri ai unor asociaţii profesionale de mediatori înscrise în Registrul asociaţiilor profesionale în domeniul medieriiDovada se va face cu ajutorul adeverinţelor eliberate de asociaţiile profesionale;  NECONSTITUTIONALA OBLIGAREA LA ASOCIERE!!!
• să acumuleze anual numărul de puncte profesionale prin oricare dintre modalităţile reglementate de Consiliul de mediere. (n.n. 20 pct. anual)  ILEGAL, ADAUGĂ LA LEGE ŞI STANDARDUL DE FORMARE!
 PRINCIPALELE ELEMENTE ORGANIZATORICE ALE CORPULUI PROFESIONAL
în propunerea de Statut al profesiei înaintat de preşedintele A.M.GL la CM şi Camera Deputaţilor:

I. La nivel judeţean:
-      Camera (Colegiul) mediatorilor din judeţul X, organizaţie profesională de interes public, cu personalitate juridică, patrimoniu şi buget proprii, care cuprinde toţi mediatorii cu forma de exercitare a profesiei deschisă pe teritoriul judeţului respectiv, obligatoriu dacă vor să exercite profesia (constituţional), deci nu sunt structuri cu caracter asociativ, cu libertatea apartenenţei;
-      Organe de conducere şi control:
a)   adunarea generală –organ deliberativ;
b)   Biroul Camerei şi preşedintele camerei – organe executive, alese din 4 în 4 ani;
c)   Comisia de cenzori; 
-      Patrimoniul, bugetul: din 50% taxele de autorizare şi avizare, cotizaţii, donaţii, sponsorizări, activităţi proprii aducătoare de venituri în condiţiile legii.

II. La nivel naţional:
-  Uniunea Naţională a Camerelor Mediatorilor din România, U.N.C.M.R. organizaţie profesională reprezentativă la nivel naţional a mediatorilor autorizaţi, formată dinCamerele Mediatorilor din România, tip reţea, nu piramidală, persoană juridică de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii, cu sediul în capitala ţării, municipiul Bucureşti.
  - Organele de conducere şi control ale U.N.C.M.R. sunt:
      a) Congresul naţional al mediatorilor, cu delegaţi reprezentând proporţional numeric camerele;
      b) Consiliul Naţional al U.N.C.M.R., format din preşedinţii camerelor judeţene, plus un nr. de
          membri proportional cu nr. de mediatori (de ex. 1 la 250 mediatori);
      c) Consiliul de mediere (deocamdată) sau Biroul Executiv Central (9  membri + 3, aleşi de
          Consiliul Naţional al U.N.C.M.R., pentru maximum 2 mandate consecutive de câte 4 ani);
      d) preşedintele U.N.C.M.R. – ales de Consiliul Naţional, pentru maximum 1 mandat);
  e) Comisia centrală de cenzori – 3 membri aleşi pentru un mandat de 4 ani de către CN;
  f) Comisia centrală de disciplină- 5 membri aleşi pentru un mandat de 4 ani de către CN;
-   Secretariatul tehnic-administrativ – angajaţi, personal contractual;
-  Alte comisii la nivelul Consiliului Naţional, cu activitate nepermanentă: privind pregătirea
   profesională, promovarea, comisia legislativă, ş.a.
    – Patrimoniul, bugetul U.N.C.M.R. se formeaza din taxe şi contribuţia Camerelor în cote stabilite de Congresul naţional al mediatorilor, donaţii, sponsorizări, activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.